Definiție pentru SĂGETÁ în română:

SĂGETÁ

verbsăgetez

  • 1

    tranzitiv A lovi, a răni, a ucide cu săgeata.

    1. 1.1tranzitiv intranzitiv A arunca săgeţi cu arcul.

  • 2

    figurat tranzitiv A produce sau a simţi o durere fizică vie, ascuţită.

    1. 2.1tranzitiv A provoca sau a simţi o emoţie puternică şi bruscă.

    2. 2.2tranzitiv A se uita la cineva cu o privire ascuţită, pătrunzătoare. tranzitiv A străpunge cu privirea.

    3. 2.3tranzitiv A face aluzii sau observaţii ironice, răutăcioase la adresa cuiva.

  • 3

    figurat intranzitiv A se mişca repede (şi în linie dreaptă), a trece ca o săgeată; a ţâşni.

    1. 3.1intranzitiv A fulgera. intranzitiv A trăsni.

  • 4

    figurat tranzitiv (Despre surse de lumină) A împrăştia raze.

Origine

Lat. sagittare.