Definiție pentru SĂGETĂTÓR în română:

SĂGETĂTÓR

adjectiv

  • 1

    Care săgetează, care trimite săgeţi.

    1. 1.1Substantivat, în superstiţii Fiinţă imaginară, duh necurat care provoacă boala numită săgetătură.

    2. 1.2figurat (Despre ochi, privire etc.) Pătrunzător, scrutător, tăios.

    3. 1.3figurat (Despre cuvinte, judecăţi, aluzii etc.) Plin de ironie, satiric, usturător.

  • 2

    figurat (Despre mişcări) Iute, repede (şi în linie dreaptă).

substantiv

  • 1

    Arcaş.

  • 2

    articol Numele popular al unei constelaţii.

    1. 2.1 Al nouălea semn al zodiacului, reprezentând un om sau un centaur trăgând cu arcul.

Origine

Săgeta + suf. -ător.