Definiție pentru SẤMBURE în română:

SẤMBURE

substantiv masculin

  • 1

    Parte din interiorul unor fructe, cu învelişul lemnos, care conţine sămânţa; p. restr. partea moale a seminţei, care conţine substanţa germinativă.

    1. 1.1impropriu Sămânţă.

  • 2

    figurat Parte centrală, fundamentală, esenţială a unui lucru, a unei acţiuni; miez, inimă, nucleu; p. ext. germen.

    1. 2.1 Grup restrâns de oameni care acţionează în mod organizat şi care formează nucleul unei grupări mai mari.

    2. 2.2 Esenţă, idee esenţială.

  • 3

    figurat Părticică, fărâmă.

Origine

Cf. alb. sumbull, thumbull.

Utilizare

Var.: (rar) sấmbur s.m.