Definiție pentru SCUTIÉR în română:

SCUTIÉR

substantiv masculin

  • 1

    (În Evul Mediu, în Apusul Europei) Tânăr nobil vasal care purta scutul (1) şi celelalte arme ale cavalerului sau ale seniorului său.

  • 2

    învechit Ostaş, luptător (echipat cu scut).

Origine

Scut + suf. -ier (după fr. écuyer).