Definiție pentru SEIF în română:

SEIF

substantiv neutru

  • 1

    Dulap sau ladă de fier în care se păstrează, de obicei într-o instituţie bancară, bani, hârtii şi obiecte de valoare; casă de bani.

    1. 1.1 Încăpere specială, bine asigurată (la arhive sau la biblioteci publice), în care se păstrează manuscrise, documente şi alte obiecte de valoare.

Origine

Din engl. safe.

Utilizare

Var.: safé, saféu, sef s.n.