Definiție pentru SFÂRŞÍ în română:

SFÂRŞÍ

verb

  • 1

    tranzitiv A duce la capăt un lucru, o activitate; a termina, a isprăvi; a pune capăt la ceva, a încheia, a înceta.

    1. 1.1 A termina de vorbit, a nu mai avea nimic de spus. A încheia cele spuse.

    2. 1.2regional A înfăptui, a realiza.

    3. 1.3 A consemna până la sfârşit. A epuiza.

  • 2

    reflexiv şi intranzitiv A ajunge la capăt, a lua sfârşit, a se termina.

    1. 2.1 A se termina cu...

    2. 2.2intranzitiv (Despre oameni) A ajunge într-un anume fel, într-o anumită situaţie. intranzitiv (urmat de un infinitiv precedat de prep. „prin”) a ajunge să...

      • ‘Ei sfârşeau prin a se convinge’

  • 3

    reflexiv A-şi pierde viaţa, a se prăpădi, a muri.

    1. 3.1tranzitiv A omorî.

  • 4

    reflexiv A avea o senzaţie de sfârşeală, de leşin; a fi istovit, sleit de puteri.

Origine

Din sl. sŭvŭršiti.