Definiție pentru SINÉCDOCĂ în română:

SINÉCDOCĂ

substantiv feminin

  • 1

    Figură de stil care constă în lărgirea sau restrângerea sensului unui cuvânt prin folosirea întregului în locul părţii (şi invers), a particularului în locul generalului, a generalului în locul particularului, a materiei din care este făcut un lucru în locul lucrului însuşi etc..

Origine

Din lat. synecdoche, ngr. sinekdohí, fr. synecdoque.