Definiție pentru ŞMÉCHER în română:

ŞMÉCHER

adjectiv

  • 1

    Adesea substantivat Care ştie să iasă cu dibăcie din încurcături, pe care nu-l poţi păcăli; abil; isteţ, dezgheţat; şiret, şarlatan.

Origine

Din germ. Schmecker „persoană cu gust rafinat”.