Definiție pentru ŞNUR în română:

ŞNUR

substantiv neutru

  • 1

    Sfoară (îmbrăcată în mătase colorată, în fir etc.), de obicei răsucită în două sau în trei, folosită mai ales ca ornament la îmbrăcăminte; şiret (2).

  • 2

    Ansamblu de fire electrice (foarte) flexibile, izolate între ele şi strânse într-un înveliş protector, folosit pentru racordarea la reţea a lămpilor portative, a fiarelor de călcat, a aparatelor de radio etc..

Origine

Din germ. Schnur.