Definiție pentru ŞTAIF în română:

ŞTAIF

substantiv neutru

  • 1

    Întăritură de piele, de carton etc. inserată între feţe şi căptuşeala încălţămintei, în partea dinapoi, pentru păstrarea formei.

    1. 1.1 Pânză specială care se pune în interiorul gulerelor, pentru a le menţine forma.

Origine

Din germ. Steif[leder].