Definiție pentru ŞTIRB în română:

ŞTIRB

adjectiv

  • 1

    Căruia i-au căzut unul sau mai mulţi dinţi.

  • 2

    (Despre vase) Care are marginea spartă, ciocnită; căruia îi lipseşte o bucăţică din margine; ciobit.

    1. 2.1 Cu tăişul tocit. Căruia îi lipseşte o bucăţică. P. ext. ciuntit, trunchiat.

Origine

Din sl. štrŭbŭ.