Definiție pentru STOBÓR în română:

STOBÓR

  • 1

    învechit şi reg Fiecare dintre parii sau dintre scândurile înguste (cu vârful ascuţit) din care se fac gardurile; ulucă.

  • 2

    învechit Împrejmuire de uluci; gard, zăplaz.

Origine

Din bg., sb. stobor.