Definiție pentru STRIGĂTÚRĂ în română:

STRIGĂTÚRĂ

substantiv feminin

  • 1

    Exclamaţie onomatopeică; spec. specie a liricii populare, de obicei în versuri, cu caracter epigramatic, cu aluzii satirice sau glumeţe ori cu conţinut sentimental, care se strigă la ţară, în timpul executării unor jocuri populare; chiuitură, strigăt.

Origine

Striga + suf. -ătură.