Definiție pentru STRUCTURÁ în română:

STRUCTURÁ

verb tranzitivstructurez

  • 1

    A organiza ceva, a da o anumită structură.

Origine

Din fr.structurer.

Definiție pentru STRUCTÚRĂ în română:

STRUCTÚRĂ

substantiv femininFeminine and Plural structuri

  • 1

    Mod de organizare internă, de alcătuire a unui corp, a unui sistem; mod de asociere a componenţilor unui corp sau a unui întreg organizat, caracterizat prin forma şi dimensiunile fiecărui element component, prin aranjarea lor unul faţă de celălalt şi prin interacţiunile lor reciproce.

    1. 1.1 Dispoziţie a atomilor în molecula unei substanţe.

    2. 1.2 Mod de grupare a moleculelor într-un corp sau într-o substanţă minerală.

  • 2

    Mod de aşezare şi asamblare a părţilor corpului omenesc, ale corpului animalelor, ale plantelor sau ale ţesuturilor lor.

    1. 2.1Psihologie
      Factură, alcătuire, conformaţie.

  • 3

    Mod de construire a unui edificiu, a unui pod etc..

  • 4

    Mod de alcătuire a unei opere literare, muzicale etc..

  • 5

    Mod specific de organizare a elementelor constitutive ale unei limbi.

  • 6

    Mod de organizare, de întocmire a societăţii din punct de vedere economic, social-politic şi cultural; orânduire.

    1. 6.1 Mod de organizare a unei ramuri de producţie, a unui domeniu de activitate, a unei instituţii, organizaţii etc.

Origine

Din fr.structure, lat.structura.