Definiție pentru SUNĂTÓR în română:

SUNĂTÓR

adjectiv

  • 1

    (Despre obiecte de metal) Care produce sunete.

    1. 1.1 Care foşneşte, foşnitor.

    2. 1.2 Care vâjâie. Şuierător.

  • 2

    figurat (Despre cuvinte, fraze etc.) Plin de emfază; bombastic, pretenţios.

  • 3

    Care sună puternic şi prelung, care are rezonanţă puternică; răsunător.

Origine

Suna + suf. -ător.