Definiție pentru SUPÚNE în română:

SUPÚNE

verb tranzitiv

  • 1

    A lua, a aduce sub stăpânire sau în puterea sa (prin forţă armată); a cuceri, a subjuga.

    1. 1.1reflexiv A accepta stăpânirea cuiva. reflexiv A da ascultare cuiva sau la ceva. reflexiv A se închina cuiva.

    2. 1.2 A aduce sub ascultarea, sub autoritatea sa, a subordona influenţei sale.

    3. 1.3învechit A îmblânzi animale.

  • 2

    A constrânge pe cineva să suporte un lucru, să accepte o situaţie.

    1. 2.1 A face ca o substanţă, un material etc. să fie expuse unei anumite acţiuni, unui anumit tratament (fizic, chimic etc.)

    2. 2.2reflexiv A se expune de bunăvoie la ceva, a suporta de bunăvoie ceva.

  • 3

    A prezenta cuiva un lucru spre cunoştinţă, apreciere sau hotărâre.

  • 4

    învechit şi reg A aşeza, a pune dedesubt.

    1. 4.1 A forţa pe cineva să se aplece, să se încovoaie, să îngenuncheze.

Origine

Lat. supponere.