Definiție pentru TAHIMÉTRU în română:

TAHIMÉTRU

substantiv neutru

  • 1

    Instrument topografic alcătuit dintr-un dispozitiv special, care permite determinarea pe cale optică a distanţei până la un punct vizat, prin citire cu ajutorul unei mire aşezate în acest punct.

  • 2

    Aparat folosit pentru măsurarea vitezei curentului cursurilor de apă.

Origine

Din fr. tachymètre.