Definiție pentru TĂINUITÓR în română:

TĂINUITÓR

  • 1

    Care tăinuieşte, care ascunde ceva.

  • 2

    Persoană care tăinuieşte fapta unui răufăcător, care adăposteşte o persoană urmărită de justiţie sau ascunde lucruri furate, mărfuri de contrabandă etc..

Origine

Tăinui + suf. -tor.