Definițiile principale ale ŢANC în Română

: TANC1ŢANC2ŢANC3ŢANC4

TANC1

substantiv neutruPlural tancuri

  • 1

    Maşină de luptă blindată, înzestrată cu tunuri, mitraliere etc. instalate în turelă şi în partea din faţă a vehiculului, cu roţile montate pe şenile, care poate străbate terenuri accidentate.

  • 2

    Rezervor din tablă sau din oţel folosit pentru depozitarea sau transportarea lichidelor; vehicul înzestrat cu un astfel de rezervor.

    1. 2.1 Vagonet metalic folosit în mine, cu capacitatea de o tonă.

  • 3

    Fotografie
    Cutie de plastic de construcţie specială, în care se developează filme fotografice.

Origine

Din fr.tank, germ.Tank.

Definițiile principale ale ŢANC în Română

: TANC1ŢANC2ŢANC3ŢANC4

ŢÂNC2

substantiv masculinPlural ţânci

familiar
  • 1

    familiar (uneori depr.) Copilaş, băieţaş.

Origine

Din magh.cenk.

Utilizare

Var.: (reg.) ţinc s.m.

Definițiile principale ale ŢANC în Română

: TANC1ŢANC2ŢANC3ŢANC4

ŢANC3

exclamaţie

  • 1

    (Adesea repetat) Cuvânt care redă un zgomot ascuţit, metalic.

Definițiile principale ale ŢANC în Română

: TANC1ŢANC2ŢANC3ŢANC4

ŢANC4

substantiv neutruPlural ţancuri

  • 1

    regional Beţişor cu mai multe crestături, cu care se măsoară laptele la stână sau ţuica în cazan.

Definițiile principale ale ŢANC în Română

: TANC1ŢANC2ŢANC3ŢANC4

ŢANC

substantiv neutruPlural ţancuri

dialect
  • 1

    dialect Vârf ascuţit şi înalt de stâncă.

Origine

Din germ.Zinken (dial. Zanken).