Definiție pentru TAPIŢÁ în română:

TAPIŢÁ

verb tranzitiv

  • 1

    A îmbrăca o mobilă cu stofă, cu pânză, mătase, vinilin, piele etc. peste materialul de umplutură, elementele elastice, pânza de rezistenţă; a capitona.

Origine

Din germ. tapezieren, it. tappezare.

Utilizare

Var.: tapisá vb. I