Definiție pentru TEI în română:

TEI

  • 1

    Arbore cu frunze mari în formă de inimă, cu flori albe sau albe-gălbui, puternic parfumate, melifere, utilizate în farmacie, şi cu fructe achene (Tilia platyphyllos).

  • 2

    Fibră din scoarţa de tei (1), folosită la legat şi la fabricat sfori, frânghii, rogojini.

Origine

Din Lat. * tilium (= tilia).