Definițiile principale ale TÍPIC în Română

: TIPÍC1TÍPIC2

TIPÍC1

substantiv neutru

  • 1

    Formulă obişnuită, stereotipă; obicei, tradiţie, normă, regulă.

  • 2

    Carte care cuprinde ansamblul regulilor după care se oficiază slujbele religioase; normă, regulă pentru oficierea serviciului divin.

Origine

Din sl. tipikŭ.

Definițiile principale ale TÍPIC în Română

: TIPÍC1TÍPIC2

TÍPIC2

adjectiv

  • 1

    Care distinge, caracterizează o persoană, un obiect, un fenomen etc.; caracteristic, specific.

    1. 1.1Substantivat, n. Caracterul a ceea ce este specific. Substantivat, n. P. restr. totalitatea caracterelor unui fenomen artistic, ale unui personaj literar etc., care exprimă în artă esenţa realităţii.

Origine

Din fr. typique, lat. typicus.