Definiție pentru TÓBĂ în română:

TÓBĂ

substantiv feminin

  • 1

    Instrument muzical de percuţie, format dintr-un cilindru scurt, larg şi gol, de lemn sau de metal, pe fundurile căruia este întinsă câte o membrană de piele, care, lovită (cu două baghete), produce sunete.

  • 2

    Nume dat mai multor obiecte de lemn sau de metal, fixe sau mobile, în formă de cilindru gol.

    1. 2.1 Organ de maşină folosit pentru transmiterea unei forţe de tracţiune prin intermediul unui cablu sau al unui lanţ.

    2. 2.2 Cutie metalică de formă rotundă sau dreptunghiulară, în care se bobinează filmul pentru unele aparate de proiecţie.

  • 3

    Mezel preparat din bucăţele de carne, de slănină, de măruntaie etc. introduse în membrana care formează stomacul porcului.

  • 4

    (La jocul de cărţi) Caro.

Origine

Din magh. dob.

Utilizare

Var.: (înv. şi pop.) dóbă s.f.