Definițiile principale ale TOC în Română

: TOC1TOC2TOC3ŢOC4

TOC1

exclamaţie

  • 1

    (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură sau de o ciocănitură într-un obiect sau într-un material tare.

Origine

Onomatopee.

Definițiile principale ale TOC în Română

: TOC1TOC2TOC3ŢOC4

TOC2

substantiv neutru

  • 1

    Cutie ori suport de lemn, de metal, de piele sau de material plastic, cu forme şi mărimi diferite, în care se păstrează arme, aparate sau instrumente; teacă de piele, de carton etc. în care se ţin diferite obiecte mici (ochelari, piepteni etc.).

    1. 1.1prin specializare (Rar) Teacă de sabie.

  • 2

    Ustensilă pentru scris sau desenat cu cerneală ori cu tuş făcută din lemn, os, metal, în formă de beţişor, la care se adaptează o peniţă; condei.

  • 3

    Cadru de lemn sau de metal în care se fixează, la o construcţie, ferestrele şi uşile.

Origine

Din magh., sb. tok.

Definițiile principale ale TOC în Română

: TOC1TOC2TOC3ŢOC4

TOC3

substantiv neutru

  • 1

    Porţiune mai ridicată de pe partea posterioară a tălpii încălţămintei, care corespunde călcâiului.

Origine

Din bg. tok.

Definițiile principale ale TOC în Română

: TOC1TOC2TOC3ŢOC4

ŢOC4

exclamaţie

familiar
  • 1

    familiar Cuvânt care imită zgomotul produs de un sărut sau de supt.

Origine

Onomatopee.