Definiție pentru TOIÁG în română:

TOIÁG

substantiv neutruPlural toiege

  • 1

    Baston pe care se sprijină cineva la mers sau de care se serveşte pentru a se apăra.

    1. 1.1figurat Sprijin, ajutor, reazem.

    2. 1.2 Lovitură dată cu toiagul (1)

  • 2

    Baston purtat ca semn distinctiv sau ca simbol al unei demnităţi sau autorităţi.

  • 3

    familiar Lumânare care se aşază în mâna, pe pieptul sau la capul mortului.

  • 4

    La pl. art. Numele popular al celor trei stele luminoase aşezate la rând în mijlocul constelaţiei Orion.

Origine

Din sl.tojagŭ, tojaga.

Pronunție

TOIÁG

/to-iag/