Definiție pentru TUNÁ în română:

TUNÁ

verb

  • 1

    intranzitiv impers A se produce un tunet; a se auzi tunetul.

  • 2

    tranzitiv impersonal(regional; în imprecaţii) A lovi pe cineva trăsnetul; a trăsni.

  • 3

    intranzitiv(La pers. 3) A vui, a bubui.

    1. 3.1 A răsuna puternic. (despre oameni) a vorbi cu glasul ridicat. A striga.

  • 4

    intranzitiv (învechit) A trage cu tunul sau cu alte arme de foc.

Origine

Lat. tonare.