Definiție pentru TUNÍCĂ în română:

TUNÍCĂ

substantiv feminin

  • 1

    Haină bărbătească (de uniformă), de obicei încheiată până la gât şi care se poartă peste cămaşă.

    1. 1.1 Haină asemănătoare cu tunica (1), purtată de femei.

  • 2

    Îmbrăcăminte (largă) purtată de unele popoare din Antichitate, lungă până la genunchi sau până la glezne.

  • 3

    Membrană fibroasă care înveleşte unele organe ale corpului.

    1. 3.1 Membrană care acoperă corpul unor animale marine.

    2. 3.2Botanică
      Înveliş cărnos al unui bulb.

Origine

Din fr. tunique, lat. tunica.