Definiție pentru UZ în română:

UZ

substantiv neutru

  • 1

    Faptul sau posibilitatea de a folosi ceva; întrebuinţare, folosire; folosinţă.

  • 2

    Științe Juridice
    Dreptul de a se folosi de un lucru care este proprietatea altuia.

  • 3

    Uzanţă, obicei.

  • 4

    învechit Comportare, manieră.

Origine

Din lat. usus, it. uso.