Definiție pentru UZUFRÚCT în română:

UZUFRÚCT

substantiv neutru

  • 1

    Drept acordat unei persoane de a se folosi pe deplin de un bun care aparţine altei persoane şi pe care trebuie să-l restituie la încetarea acestui drept.

Origine

Din lat. usufructus. Cf. fr. usufruit.