Definiție pentru VAGABONDÁJ în română:

VAGABONDÁJ

substantiv neutruPlural vagabondaje

  • 1

    Vagabondare; starea celui care vagabondează.

  • 2

    Infracţiune comisă de o persoană fără domiciliu, fără ocupaţie stabilă, fără mijloace de subzistenţă, care trăieşte din expediente.

Origine

Din fr.vagabondage.