Definiție pentru WARÁNT în română:

WARÁNT

substantiv neutru

  • 1

    Recipisă eliberată celui care depune mărfuri în păstrarea unui magazin general, constituind titlu de proprietate asupra mărfurilor şi folosind ca hârtie de valoare şi la obţinerea de credit pe gaj.

Origine

Din fr., engl. warrant.