Definiție pentru ZĂCĂTÚRĂ în română:

ZĂCĂTÚRĂ

substantiv femininFeminine and Plural zăcături

dialect
  • 1

    dialect Loc de odihnă pentru vite; zăcătoare (4), stanişte.

  • 2

    dialect Rachiu sau vin depozitat într-o zăcătoare (II 1).

Origine

Zăcea + suf. -ătură.