Definiție pentru ZĂTÓN în română:

ZĂTÓN

substantiv neutru

regional
  • 1

    regional Lac lung şi îngust pe ţărmul mării, despărţit de mare numai printr-o limbă îngustă de pământ.

    1. 1.1 Loc din cursul unui râu cu apă domoală şi adâncă, unde se pot adăposti iarna vasele plutitoare.

    2. 1.2 Scobitură în malul unui râu, unde se adună peştele.

  • 2

    regional Zăgaz făcut spre a abate sau a opri apa din cursul ei.

    1. 2.1prin specializare Îngrăditură din stuf sau din nuiele, care se aşază în râu pentru prinderea peştelui. prin specializare P. ext. locul astfel îngrădit.

      • ‘Zătoane circulare’

Origine

Din rus., ucr. zaton.