Definiție pentru ZBURĂTÚRĂ în română:

ZBURĂTÚRĂ

substantiv feminin

  • 1

    Bucată scurtă de lemn cu care se aruncă într-un pom sau după o pasăre; scurtătură.

    1. 1.1 Aşchie, ţandără.

    2. 1.2învechit Sfărâmătură de plumb sau de fier cu care se încărcau armele de foc.

  • 2

    Mişcare de aruncare; distanţă până la care ajunge un lucru aruncat.

    • ‘Departe ca la o zburătură de praştie’

Origine

Zbura + suf. -ătură.