Definiție pentru AMNÁR în română:

AMNÁR

substantiv neutru

  • 1

    Bucată de oţel cu care se loveşte cremenea spre a scoate scântei în vederea aprinderii fitilului sau iascăi.

  • 2

    regional Fiecare dintre stâlpii de lemn care se pun la colţurile unei construcţii ţărăneşti, pentru a sprijini acoperişul.

  • 3

    regional Mâner de lemn cu ajutorul căruia se învârteşte şi se fixează sulul la războiul de ţesut.

  • 4

    regional Dispozitiv cu ajutorul căruia se ridică sau se coboară fierul lat al plugului.

Origine

A + mânar[e] (< lat. manuale).

Utilizare

Var.: (reg.) amânár s.n.