Definiție pentru APĂRÁ în română:

APĂRÁ

verb tranzitiv

  • 1

    A interveni în ajutorul cuiva sau a ceva pentru a-l susţine împotriva unei acţiuni ostile.

    1. 1.1 A păzi un teritoriu, un oraş etc. A menţine o poziţie prin luptă.

    2. 1.2reflexiv A se împotrivi unui atac, unei acţiuni ostile.

  • 2

    A pune la adăpost de o primejdie, de frig etc.; a feri, a ocroti.

  • 3

    A susţine pe cineva sau ceva, respingând obiecţiile aduse; a pleda cauza cuiva înaintea justiţiei.

    1. 3.1reflexiv A aduce în sprijinul său argumentele necesare spre a dovedi că este pe nedrept învinuit.

Origine

Lat. aparare „a pregăti, a dispune”.