Definiție pentru AUTODAFÉ în română:

AUTODAFÉ

substantiv neutru

  • 1

    (În Spania şi Portugalia) Sentinţă a Inchiziţiei în vederea condamnării sau achitării unei persoane acuzate de delicte religioase.

  • 2

    Executarea, de către puterea civilă, a celor declaraţi eretici de către Inchiziţie; ardere pe rug a unui eretic.

    1. 2.1 Ardere publică a operelor socotite indezirabile în timpul Inchiziţiei sau al fascismului etc. P. ext. ardere, nimicire prin foc.

Origine

Din fr. autodafé.