Definiție pentru BLEG în română:

BLEG

adjectiv

  • 1

    (Despre animale) Cu urechi care atârnă în jos; clăpăug, blegit; (despre urechile animalelor) care atârnă în jos; (despre oameni) cu urechile îndepărtate de cap; (despre urechile oamenilor) îndepărtate de cap (şi atârnând în jos).

  • 2

    Lipsit de energie, de voinţă (şi prost).

Origine

Cf. sb. bleka.