Definiție pentru BUCHÉT în română:

BUCHÉT

substantiv neutru

  • 1

    Mănunchi de flori aranjate (şi legate) împreună.

    1. 1.1P. gener. Grup de obiecte de acelaşi fel puse împreună. P. gener. Grup de compuneri (literare, muzicale) publicate sau executate laolaltă.

  • 2

    Aromă (specifică) a vinurilor de calitate superioară.

  • 3

    Mică plantă erbacee cu flori violete-deschis sau albastre-purpurii (Geranium pusillum).

Origine

Din fr. bouquet.