Definiție pentru BUCURÁ în română:

BUCURÁ

verb reflexiv

  • 1

    A simţi bucurie, a fi cuprins de bucurie; (înv.) a se îmbucura.

    1. 1.1tranzitiv A produce cuiva o bucurie, o satisfacţie.

  • 2

    A dispune de..., a avea la îndemână.

    1. 2.1 A fi foarte căutat, a provoca interes.

  • 3

    peiorativ A râvni la...; a încerca să profite de....

Origine

Cf. alb. bukur.