Definiție pentru BURGHÍU în română:

BURGHÍU

substantiv neutru

  • 1

    Unealtă ascuţită de oţel în formă de spirală, care, prin mişcări de înşurubare, serveşte la găurirea cilindrică a materialelor; sfredel.

Origine

Din tc. burgu, bg., sb. burgija.