Definiție pentru BUTÓN în română:

BUTÓN

  • 1

    Piesă mică, în formă de disc, care, prin apăsare sau învârtire, asigură un contact electric sau o acţiune mecanică.

    1. 1.1 Fus legat cu un capăt de corpul unei piese care efectuează o mişcare circulară, situat excentric faţă de axa de rotaţie a acesteia.

  • 2

    Un fel de nasture mobil din metal, sidef sau alte materiale cu care se încheie gulerele, manşetele etc..

    1. 2.1 Capsă (1)

Origine

Din fr. bouton.