Definiție pentru CĂDEÁ în română:

CĂDEÁ

verb

  • 1

    figurat intranzitiv A se deplasa de sus în jos datorită greutăţii, a se lăsa în jos; a pica.

    1. 1.1 (Despre iarnă, ger, seară etc.) A se lăsa, a veni, a se apropia.

    2. 1.2 A curge repede.

  • 2

    intranzitiv (Despre dinţi, păr, fulgi, frunze etc.) A se desprinde din locul unde era fixat.

  • 3

    intranzitiv A se lăsa în jos continuând să fie prins; a atârna, a se pleca.

  • 4

    intranzitiv A se răsturna, a se prăvăli; a se dărâma, a se surpa.

    1. 4.1 A se aşeza în genunchi înaintea cuiva spre a-i cere iertare ori ajutor sau pentru a-i arăta supunere. A ruga pe cineva cu umilinţă sau cu stăruinţă.

  • 5

    figurat intranzitiv A pieri, a muri (în luptă).

  • 6

    figurat intranzitiv (Despre oraşe, poziţii strategice etc.) A ajunge în mâna adversarului, a fi cucerit.

  • 7

    figurat intranzitiv A avea un insucces, a nu reuşi.

    • ‘A căzut la examen’

  • 8

    figurat intranzitiv (Despre guverne, legi etc.) A-şi înceta existenţa, a nu mai fi în vigoare.

  • 9

    figurat intranzitiv A nimeri din întâmplare, pe neaşteptate într-un loc sau într-o situaţie.

    1. 9.1 A se arunca, a se năpusti asupra cuiva.

  • 10

    figurat intranzitiv A intra în... (sau sub...), a fi cuprins de....

    • ‘A căzut în extaz’

  • 11

    figurat intranzitiv A se situa, a se afla.

    • ‘Satul cade pe malul Dunării’
    1. 11.1 A se arăta, a se vedea, a reieşi.

  • 12

    reflexiv unipersonal A reveni cuiva, a se cuveni.

    • ‘Partea aceasta mi se cade mie’
    1. 12.1 A şedea bine. A se potrivi.

Origine

Lat. cadere.