Definiție pentru CANCIÓC în română:

CANCIÓC

substantiv neutru

  • 1

    Unealtă în formă de lingură mare de metal cu coadă de lemn, folosită de zidari pentru aşezarea mortarului pe rândurile de cărămizi ale unui zid în lucru.

  • 2

    Vas pentru luarea probelor de produse petroliere, din rezervoare sau din instalaţii.

Origine

Din magh. kancsó.

Utilizare

Var.: cancióg s.n.