Definiție pentru CARBÓN în română:

CARBÓN

substantiv neutru

  • 1

    Element chimic, foarte răspândit în natură, component de bază al tuturor substanţelor organice, care se găseşte în cărbuni, în petrol, în gaze etc., iar în stare elementară în diamant, în grafit şi în cărbunele negru.

Origine

Din fr. carbone, lat. carbo, -onis.