Definiție pentru CAROTÁ în română:

CAROTÁ

verb intranzitivcarotez

  • 1

    livresc A înşela, a extorca.

    1. 1.1 A juca astfel încât să rămână adversarului o lovitură dificilă.

Origine

Din fr.carotter.

Definiție pentru CARÓTĂ în română:

CARÓTĂ

substantiv femininFeminine and Plural carote

  • 1

    Varietate de morcovi timpurii, cu rădăcini scurte globuloase, de culoare galbenă-roşiatică, foarte bogat în zaharuri.

  • 2

    Probă de rocă, de formă cilindrică, extrasă din gaura de sondă pentru cercetarea caracteristicilor terenului.

  • 3

    Corp de probă cilindric luat din betonul de fundaţie al unei şosele, în vederea verificării în laborator a proprietăţilor fizice şi mecanice ale acesteia.

  • 4

    figurat, rar Înşelătorie, şmecherie, trişare, şarlatanie.

  • 5

    (La jocul de biliard) Poziţie dificilă lăsată adversarului care urmează să execute lovitura.

Origine

Din fr.carotte.