Definiție pentru CĂÚŞ în română:

CĂÚŞ

substantiv neutru

  • 1

    Vas de lemn în formă de cupă sau de lingură mare, folosit pentru a lua apă, făină, grăunţe etc.; cauc; p. ext. nume dat unor unelte care au această formă.

    1. 1.1 Cantitatea de apă, făină, grăunţe etc. care intră într-un căuş (1)

  • 2

    Lingură mare de lemn cu care se toarnă vinul din pritoacă în cadă.

  • 3

    Lingură de formă specială folosită la prepararea brânzeturilor, cu care se scoate, se aşază şi se amestecă coagulul.

  • 4

    Lingură de tablă sau de lemn cu ajutorul căreia se scoate apa din barcă.

  • 5

    Piesă din tablă folosită pentru legarea cablului de foraj de un ax sau a două cabluri între ele.

  • 6

    Cancioc.

  • 7

    Marină
    Bazin mic într-un port, pentru ambarcaţiuni.

Origine

Din Lat. * cau (< cavus) + suf. -uş.