Definiție pentru CILÍNDRU în română:

CILÍNDRU

  • 1

    Suprafaţă descrisă de o dreaptă care se deplasează paralel cu ea însăşi, sprijinindu-se pe o curbă închisă, imobilă.

  • 2

    Corp geometric mărginit de un cilindru (1) şi de două plane paralele.

  • 3

    Piesă cilindrică componentă a unor maşini, care se poate roti în jurul propriei sale axe; organ de maşină tubular în interiorul căruia se deplasează un piston (la motoare cu ardere internă, la maşini cu abur, la compresoare etc.).

  • 4

    învechit Joben.

Origine

Din fr. cylindre, lat. cylindrus. — Ţilindru < germ. Zilinder.

Utilizare

Var.: (5) ţilíndru s.n.