Definiție pentru COLŢÁR în română:

COLŢÁR

  • 1

    Poliţă aşezată în colţul dintre doi pereţi ai unei camere; dulăpior în formă de prismă triunghiulară, aşezat într-un colţ al camerei.

  • 2

    regional Sobă de cărămidă, cu coloane, instalată în colţul unei camere.

  • 3

    Piesă metalică sau din lemn, cu două aripi sau laturi aşezate în unghi drept, utilizată la consolidarea şi la protejarea unor îmbinări de colţ.

  • 4

    Echer.

  • 5

    Calibru folosit la controlul înălţimii literelor tipografice.

    1. 5.1 Element tipografic ornamental de alamă sau de plumb, folosit la formarea colţului unui chenar.

  • 6

    Ramă metalică prevăzută cu cuie lungi şi ascuţite, care se ataşează la bocanci, cu ajutorul unor curele, pentru a împiedica alunecarea pe stânci, pe gheaţă, pe buşteni.

Origine

Colţ + suf. -ar.