Definiție pentru DESTRĂMÁ în română:

DESTRĂMÁ

verb

  • 1

    reflexiv (Despre ţesături sau obiecte ţesute) A se zdrenţui prin desfacerea neregulată şi ruperea firelor din cauza uzurii sau a folosirii necorespunzătoare; a se rupe.

    1. 1.1

      • ‘A destrăma o ţesătură’

    2. 1.2figurat A se răsfira, a se risipi.

      • ‘Nişte nouraşi albi se destramă în aer’

  • 2

    figurat tranzitiv A desface, a deşira un ghem, o împletitură etc..

    1. 2.1tranzitiv A desfoia, a desface, a afâna un material textil fibros pentru a separa impurităţile şi a-l pregăti pentru cardare.

  • 3

    tranzitiv A mărunţi semifabricatele fibroase (celuloza, maculatura etc.) în vederea transformării lor în pastă de hârtie.

  • 4

    figurat tranzitiv şi reflexiv A (se) descompune, a (se) desface în elementele componente; a (se) dizolva, a (se) dezmembra, a (se) nimici; p. ext. a slăbi.

Origine

Pref. des- + tramă.